Retrospectiva 2018 pe cafeneauaconsumatorului.online

Ce am scris timp de 1 an pe blogul dedicat produselor și serviciilor? Păi, nu sunt multe de spus, deși am scris mult, documentat și consistent:

  1. Am participat la SuperBlog 2018, ediția de toamnă. Am fost finalistă, deci am scris articole despre călătorii, nunți, gravatoare cu laser, piese BMW originale, Bursa Binelui, Divizia de Acoperișuri, produse cosmetice anti-poluare, etc. A fost o ediție încinsă, în care s-au cerut articole de dimensiuni mari, documentate dar și inspirate, corecte dar și creative.
  2. Am scris despre produsele care m-au impresionat: internetul mobil oferit de cartelele Prepay Orange, liberalizarea pieței de energie electrică și noii furnizori de energie de pe piața liberă, un microscop optic pentru copii, despre un magazin de unde poți cumpăra polistiren online, despre un motor de căutare pentru gospodinele istețe (favi.ro)
  3. Am meditat puțin despre consumatorii de azi, consumerism, felul în care s-au schimbat obiceiurile de consum în ultimii ani. Îmi prinde bine să-mi așez gândurile undeva, chiar și fără niciun beneficiu material.

Și pentru că blogul meu tratează produse și servicii de orice fel, astăzi voi comenta puțin critic la adresa câtorva aplicații de vânzare-cumpărare și a unor aplicații de dating online. Sincer, față de acum ceva ani, nu foarte mulți, acest gen de servicii a scăzut mult în calitate. Și nu mă refer la tehnică, ci, din păcate, la ce doare mai mult: la calitatea consumatorului. Indiferent de produs, vânzătorii nu mai sunt ce au fost odată, cumpărătorii nu mai prezintă garanție, iar orice produs este criticat chiar și fără să fi fost consumat vreodată. Am remarcat personal un spirit de frondă, ubicuitatea criticilor și insultelor subtile sau golănești, ceea ce face din biața Românie un spațiu din care, până și virtual, scapă cine poate.

Exemple:

  1. Facebook. Odinioară un site de socializare simpatic, prin care te revedeai online cu vechii prieteni, Facebook a devenit un spațiu public pentru agramați, mișto-uri la adresa agramaților, știri referitoare la violență domestică și replici năucitoare care iau partea celor violenți. Publicitatea prin Facebook Ads nu mai este nici ea la înălțimea costurilor, după părerea mea.
  2. olx.ro. Pe scurt, dacă vrei să vinzi, nu vinzi, iar dacă vrei să cumperi, ori s-a vândut produsul acum o lună, ori proprietarul se mai gândește…
  3. site-urile de dating. Dacă acum ceva ani mai puteai lega o conversație decentă pe un astfel de site, acum vechiul și demodatul ASL, PLS (vârstă, sex și locație, te rog) a fost înlocuit de dă-mi numărul de telefon, contul de Facebook, trimite-mi poze sau hai pe videochat. Nu îi interesează cu cine vorbesc, ci doar disponibilitatea la prietenii cu beneficii. Badoo, deși o aplicație tehnic foarte bună, abundă în astfel de specimene. Sentimente.ro este ceva mai decent, utilizatorii sunt mai civilizați, dar aplicația în sine doar te trimite pe site-ul sentimente.ro, adică pe românește nu există nicio aplicație. OkCupid, aplicație foarte generoasă în specimene arătoase, situate dincolo de ocean sau la o distanță atât de mare încât poți să-ți pui visele în cui dacă nu ești globe-trotter de meserie, este o aplicație relativ ok, dacă nu ar fi aproape inutilă. Mai presus de toate, toate aceste aplicații au funcții gratuite extrem de restrânse, făcând comunicarea aproape imposibilă dacă nu plătești. Și nu vorbim de sume modice.
  4. Anunțurile de job-uri. Majoritatea posturilor sunt deja ocupate. Sau se cer multiple calificări, de care anunțul original nu specifica absolut nimic. Se vor fete dacă ești băiat și băiat dacă ești fată. Dacă aștepți oferte de muncă, ești criticat că nu iei orașul la pas. Dacă iei orașul la pas, slabe șanse să găsești ceva de lucru. În general, se postează multe anunțuri, uneori aceleași anunțuri, de la aceleași firme, pentru aceleași posturi, se comentează mult, dar finalitatea nu poate fi știută. În cel mai bun caz, participi la un interviu politicos, în care afli că programul este știi tu, puțin diferit decât cel din anunț, nu chiar cum ți s-a spus la telefon, dar cerințele…brrr….au crescut în timp ce te îndreptai spre interviu.
  5. Știrile au devenit can-can-uri, indiferent de domeniu. Știm ce fotbalist este cuplat cu cine, dacă ia droguri sau nu, al câtelea copil i s-a născut recent, dar știri despre fotbal nu prea se mai scriu. Știm ce politicieni se ceartă între ei, dar tot n-avem autostrăzi, iar maidanezii latră nestingheriți și necastrați. Țara se depopulează (apropo, romanticii de pe site-urile de dating care pretind că muncesc în afară vor fi, invariabil, în concediu, acasă, când vei vorbi cu ei online), prețurile cresc, familiile se întemeiază greu și se destramă ușor, dar televiziunile abundă de can-can-uri.

Partea bună este că ai cu ce să-ți pierzi timpul, cel puțin online. Partea rea este că nu mai poți avea încredere în ceea ce vezi, în ceea ce pare la îndemână. Parcă tot cărțile și câinii sunt baza unei vieți sănătoase. Restul e…can-can.

pixabay.com

Lasă un răspuns